Calin Bogatean artist iconar

joi, 18 martie 2010


Raluca Focşan - Bogătean, este absolventă a Şcolii de Artă, deţine numeroase premii ca interpretă de muzică populară, în prezent aceasta o pregăteşte pe Roxana Bogătean, atât în arta interpretării cât şi în cea iconografică susţinând împreună recitale de pricesne în festivaluri folclorice şi expoziţii. Iubirea folclorului şi a artei autentice tradiţionale în Familia Bogătean îmbină cu mare măiestrie cântecul, dansul, pictura tradiţională de icoane pe lemn şi sticlă.
Raluca Focşan - Bogătean, vă oferă servicii de:
· prezentator de spectacole şi evenimente culturale
· Interpretă de muzică populară
· Iconografie tradiţională pe sticlă
Emisiune de folclor Pe Dealul Feleacului
Mai 2009 Cluj Napoca
Recital de colinde, Nadășa 2009

Cd.-ul ,,S-o oprit Mureșu-n loc”, cules din zestrea ținutului mureșan este prelucrat de Raluca Focșan-Bogătean,
sub îndrumarea Maestrului Ovidiu Barteș, iar lansarea a fost făcută în anul 2008.
Festivalul Folcloric de interpretare a cântecului popular Rapsodia Română—București 2007
Festivalul Folcloric de interpretare a cântecului popular Rapsodia Română—București 2007, premierea
Asociația ,, Folclorica” - Ș-am plecat să cânt la lume 2007
Artă și Credință Spctacol de crăciun
Casa de Cultură a Tineretului din Reghin 2007
Filmări pentru televiziunea Favorit 2008

Lansarea Cd.-ului ,,S-o oprit Mureș-un loc”, 17 Martie 2009
Urmașele Dacilor din loc. Șerbeni
Fimări la Muzeul de Etnografie Mureş 2009
Referințe coperți interioare

Pe Raluca, aţi judecat-o dumneavoastră în direct, într-o seară, prin telefoane la emisiunea „Transilvania în direct”. Tot ce ştiu despre ea, este că vine cu cântecul de pe Valea Beicii. Are un glas frumos, precum are şi chipul şi se pregăteşte pentru primul ei album. Mai multe o lăsăm pe ea să ne spună:
- Iată că în acest an, mi s-a împlinit un vis, acela de a scoate primul meu album, care poartă titlul „S-o oprit Mureşu-n loc”, album mult aşteptat de mine şi de ascultători. Am muncit foarte mult la el, mi-am cules cântecele, nu numai de pe Valea Beicii, ci şi de pe Câmpie şi Târnavă. Deoarece m-am născut la oraş, nu am putut să mă axez pe o zonă anume şi atunci am încercat, şi am şi reuşit, să culeg cântecele de la bătrânii satelor, unde am rude, mai exact din Şerbeni, Nadăşa, Gheja....”
- Presupun că fiind absolventă a Şcolii de Artă din Târgu Mureş, la clasa prof. Dorina Oprea, te-ai adâncit mai mult în studierea fenomenului folcloric?


- Aşa este... Şcoala de Artă m-a ajutat foarte mult; acolo am învăţat ce înseamnă autenticitatea cântecului popular, a costumului şi cum se culege folclorul. Pentru mine, a culege şi a găsi folclor, e ca şi cum ai găsi aur în mină. Glasul şi pasiunea pentru cântecul popular le moştenesc de la tata, iar de la mama şi de la bunica mea, ambiţia de a ajunge cât mai sus. Prima dragoste, a fost dansul popular. Am activat ca dansatoare timp de 8 ani, în mai multe ansambluri folclorice, apoi am îmbrăţişat cântecul cu care voi rămâne pentru totdeauna. Printre pasiunile mele, se mai numără, colecţionarea costumelor populare. Doamna prof. Dorina Oprea şi-a pus amprenta asupra felului în care îmi port costumul popular şi apar în faţa publicului. Majoritatea textelor, celor 16 piese, reflectă în mare parte ceea ce am trăit eu. Am căutat să cânt ceea ce am simţit şi mă bucur de acest dar de la Dumnezeu de a-mi exprima sentimentele prin cântec.”
- „Dragă Raluca apelăm din nou la ascultători, să te judece.”
- „Succes!”
MARIA COSTEA LIRCA
Redactor muzical Radio Târgu Mureş

Raluca Mihuţ vine cu un suflu proaspăt în cântecul popular. Deşi cântă de când se ştie, “curajul” de a ieşi în lume i-a venit mai târziu. Aş spune că i-a venit, totuşi, la momentul potrivit, în aşa fel ca intrarea ei în teritoriul muzicii populare să aibă relevanţă, să fie luată în calcul, pentru că prezentul şi viitorul cântecului popular mureşean e, deja, de neconceput fără aportul Ralucăi Mihuţ, cu vocea ei caldă, plină de lirism, cu repertoriul ei bine conturat, consistent, încă de la început.
Tânăra solistă valorifică moştenirea etnofolclorică a Văii Beicii, a Văii Mureşului şi a Câmpiei Transilvane, conştientă de misiunea pe care şi-a asumat-o, bazându-se şi pe harul pe care-l are. Ştie care e preţul cântecului popular de la izvoare şi muzica sa se adapă de la izvoare.
Raluca Mihuţ este, cu siguranţă, o frumoasă promisiune care vine din trecut prin mesajul său, proiectându-se într-un viitor care se arată plin de speranţă. Prin ea, folclorul încape pe mâini bune.
NICOLAE BĂCIUŢ,
Director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş

vineri, 5 martie 2010

Raluca Focşan Bogătean

Raluca Focşan - Bogătean, este absolventă a Şcolii de Artă, deţine numeroase premii ca interpretă de muzică populară, în prezent aceasta o pregăteşte pe Roxana Bogătean, fiica sa atât în arta interpretării cât şi în cea iconografică susţinând împreună recitale de pricesne în festivaluri folclorice şi expoziţii. Iubirea folclorului şi a artei autentice tradiţionale în Familia Bogătean îmbină cu mare măiestrie cântecul, dansul, pictura tradiţională de icoane pe lemn şi sticlă.
Raluca Focşan - Bogătean, vine cu un suflu proaspăt în cântecul popular. Deşi cântă de când se ştie, “curajul” de a ieşi în lume i-a venit mai târziu. Aş spune că i-a venit, totuşi, la momentul potrivit, în aşa fel ca intrarea ei în teritoriul muzicii populare să aibă relevanţă, să fie luată în calcul, pentru că prezentul şi viitorul cântecului popular mureşean e, deja, de neconceput fără aportul Ralucăi Focşan - Bogătean cu vocea ei caldă, plină de lirism, cu repertoriul ei bine conturat, consistent, încă de la început.
Tânăra solistă valorifică moştenirea etnofolclorică a Văii Beicii, a Văii Mureşului şi a Câmpiei Transilvane, conştientă de misiunea pe care şi-a asumat-o, bazându-se şi pe harul pe care-l are. Ştie care e preţul cântecului popular de la izvoare şi muzica sa se adapă de la izvoare.
Raluca Focşan - Bogătean este, cu siguranţă, o frumoasă promisiune care vine din trecut prin mesajul său, proiectându-se într-un viitor care se arată plin de speranţă. Prin ea, folclorul încape pe mâini bune .